Artistul vizual japonez Akimitsu Tamawake a câștigat Marele Premiu G9 – ediția9 a Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc. Expoziția G9 de la Sfântu Gheorghe și festivitatea de decernare a premiilor au avut loc pe 2 octombrie, la Centrul de Artă Transilvania. Juriul a avut o misiune dificilă dar și extrem de incitantă în procesul de selecție a lucrărilor care au ajuns în ExpozițiaG9, căci Apelul de participare din acest an a stârnit un interes internațional mai mare decât oricând: 1.034 de artiști din 71 de țări s-au înscris la Bienală, cu un total de 2.195 lucrări.
Vernisajul G9 de la Sfântu Gheorghe a cuprins în programul său și festivitatea de decernare a premiilor ediției9 a Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc. La eveniment au participat reprezentanți ai vieții artistice și culturale din regiune, conducătorii instituțiilor organizatoare și partenere, reprezentanții universităților și organizațiilor care au oferit premiile, precum și toți artiștii premiați în cadrul ediției din acest an.
Cei prezenți au fost salutați de Bordás Beáta, directoarea Centrului de Artă Transilvania. Bienala de Grafică este un proiect vizual complex și de anvergură internațională, care este produsul colaborării între mai multe instituții culturale din cele trei județe reunite sub denumirea istorică de Ținutul Secuiesc – Covasna, Harghita și Mureș.
În numele județului Covasna, gazda ExpozițieiG9 și a Galei Laureaților, cei prezenți au fost salutați de Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna. În discursul său, Tamás Sándor a pornit de la uriașul torent de imagini cu care se confruntă cultura vizuală a zilelor noastre: în timp ce, cu ajutorul roboților și al algoritmilor, se nasc și dispar în fiecare secundă cantități uriașe de imagini, creația grafică presupune în continuare timp, atenție, experiment și decizii artistice conștiente.
Noi ne-am adunat aici în această seară pentru a-i premia pe oamenii care au avut curajul să înfrunte acest torent și care nu au produs imaginea, ci au creat-o, a spus Tamás Sándor.
În acest context, președintele Consiliului Județean Covasna a interpretat grafica nu doar ca pe o tehnică, ci și ca pe o formă de rezistență în fața avalanșei de imagini consumabile rapid. În discursul său, el a amintit și unul dintre obiectivele inițiale ale Bienalei: crearea, prin colaborarea județelor Covasna, Harghita și Mureș, a unui proiect vizual care să conecteze Ținutul Secuiesc la circuitul internațional al culturii vizuale contemporane.
În această seară, Ținutul Secuiesc se află pe harta internațională a graficii contemporane. Nu noi l-am desenat acolo, ci peste o mie de artiști din 71 de țări l-au imprimat pe ea, a afirmat Tamás Sándor.
Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România/UDMR, a amintit în discursul său că a fost prezent la lansarea Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc, în 2010, exprimându-și bucuria că, după șaisprezece ani, proiectul continuă să existe, să se dezvolte și să stimuleze apariția unor noi creații. Prin intermediul Bienalei, județele Covasna, Harghita și Mureș susțin, printr-o colaborare exemplară, libertatea creației, lucru pe care îl consider foarte important. Artiștii să lucreze liber, să aibă curajul de a arăta cum văd lumea. Datoria noastră este să sprijinim acest lucru cu toate puterile noastre, a afirmat Kelemen Hunor, mulțumindu-le artiștilor pentru curajoasele lor forme de exprimare vizuală, iar organizatorilor pentru perseverență.
Din partea Consulatului General al Ungariei la Miercurea-Ciuc a vorbit Csuzy Fanni, atașata pentru afaceri economice externe, care a supus atenției colaborarea de mai mulți ani dintre consulat și Bienală și a subliniat rolul comun al artei și diplomației în construirea de punți. În opinia sa, în timp ce diplomația creează legături între națiuni, comunități și oameni, arta este capabilă să facă același lucru într-un mod mai profund și, adesea, fără cuvinte. Ea a salutat faptul că Bienala de Grafică din Ținutul Secuiesc a devenit între timp un punct de întâlnire internațional, unde artiști proveniți din țări și medii culturale diferite intră în dialog unii cu ceilalți.
O Bienală internațională născută din colaborarea a trei județe
Bienala de Grafică din Ținutul Secuiesc s-a bazat încă de la început pe colaborarea celor trei județe din Ținutul Secuiesc. La conceperea proiectului, un rol determinant l-au avut artistul vizual mureșean Siklódi Zsolt, precum și conducătorii instituțiilor culturale din județele Harghita și Covasna. De-a lungul celor 16 ani de existență, acest proiect vizual s-a impus în lumea artistică naţională şi internaţională drept un necesar şi select spaţiu de dialog și competiţie, pe care specialiştii l–au comparat cu Bienala Internaţională de Grafică de la Cracovia, iar proba acestei confirmări este numărul participanţilor care a crescut cu fiecare din cele 9 ediții, astfel încât G9 din 2026 a atins recordul de 1034 artiști din 71 de țări.
Bíró Barna Botond, președintele Consiliului Județean Harghita, a evidențiat colaborarea și capacitatea de acțiune comună a celor trei județe ale Ținutului Secuiesc. El a subliniat că județele Covasna, Harghita și Mureș consideră importantă susținerea culturii, inclusiv a artei vizuale contemporane, în ciuda posibilităților financiare tot mai restrânse. Dincolo de colaborările la nivel local, din mica noastră regiune, suntem puternici împreună. Dacă lucrăm împreună și ne planificăm viitorul în comun, realizările noastre pot câștiga recunoaștere și apreciere și la nivel internațional, a declarat președintele Consiliului Județean Harghita.
Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, nu a putut participa personal la eveniment, din cauza altor obligații. Mesajul său a fost transmis de Oniga Erika, istoric de artă și muzeograf în cadrul secției de artă a Muzeului Județean Mureș.
În mesajul său, Péter Ferenc a pornit de la tema Bienalei din acest an, Distorsiuni, și vorbit despre forța artei de a ne modela perspectiva. În opinia sa, o operă de artă este adesea capabilă să spună ceva nou despre lume tocmai prin faptul că deplasează, amplifică sau rearanjează ceea ce credeam că ne este familiar. Astfel, prin această deformare / reconfigurare a familiarului pot deveni vizibile sentimente, tensiuni și întrebări care erau prezente și în imaginea obișnuită, dar cărora nimeni nu le acordase până atunci atenție.
Acesta este, de fapt, unul dintre marile daruri ale artei. Ea poate da o formă nouă experiențelor noastre și ne poate ajuta să înțelegem ceva despre lume, despre ceilalți sau despre noi înșine, ceva ce până atunci nu știam să formulăm, a precizat Péter Ferenc.
Distorsiunea ca posibilitate de reinterpretare a realității
Conceptul curatorial al G9 – ediția9 a Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc a fost prezentat de artistul vizual Ferenc S. Apor, curatorul proiectului. Cuvântul-cheie al ediției din acest an, DISTORSIUNI, a deschis numeroase posibilități de interpretare, de la o modificare a formei fizice până la o deplasare de ordin psihologic, dar și o alterare/desfigurare a valorilor, de natură morală sau metaforică.
În opinia curatorului Bienalei, în grafica contemporană, distorsiunea nu este doar de natură formală sau geometrică. Este un instrument expresiv complex prin intermediul căruia artiștii pot reflecta asupra experiențelor sociale, asupra problemelor identității și memoriei, asupra transformării corpului și naturii, precum și asupra incertitudinilor prezentului. În acest sens, a completat el, distorsiunea nu este o stare finală, ci un proces: o posibilitate de reinterpretare a privirii, a gândirii și a raportării la realitate.
Istoricul de artă Túros Eszter a prezentat selecția din lucrările înscrise la ediția9 a Bienalei și incluse în Expoziția G9. Ea a subliniat că, de-a lungul anilor, Bienala de Grafică din Ținutul Secuiesc a devenit un eveniment profesional recunoscut la nivel internațional, care oferă o imagine amplă asupra tendințelor în continuă schimbare din grafica contemporană. Tema din acest an, DISTORSIUNI, reunește lucrări extrem de diverse din punct de vedere tehnic și conceptual, lăsând în același timp un spațiu larg interpretărilor individuale. Lucrările expuse pornesc de la probleme legate de identitate și corpul uman și ajung, prin intermediul mediului social și natural, la abordări mai abstracte și autoreflexive, prezentând totodată diversitatea procedeelor grafice tradiționale, digitale și experimentale.
Akimitsu Tamawake – câștigătorul Marelui Premiu G9
După vernisajul Expoziției G9, au fost decernate premiile ediției9 a Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc. Marele Premiu, în valoare de 3.000 de euro, oferit de Consiliul Județean Covasna și Școala Populară de Arte și Meserii din Sfântu Gheorghe, i-a revenit artistului vizual japonez Akimitsu Tamawake, pentru lucrarea Seed (Mag). Artistul a primit personal distincția, după care le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la realizarea Bienalei. El a povestit și că a aflat de premiu în luna iulie, în timpul unui zbor cu avionul: vestea l-a surprins și emoționat atât de mult, încât s-a ridicat în picioare de bucurie, apoi a început să plângă în tăcere.
Artistul japonez a vorbit și despre modul în care gândește creația. În lucrările sale un rol important îl joacă interesul pentru culturile străvechi și istorie, pentru sulurile pictate japoneze/ emakimono, arta budistă, precum și pentru tradițiile artistice chineze și coreene. El a subliniat în mod special importanța poveștii: pentru el, o operă de artă are forța să-l captiveze pe privitor pentru mai mult timp dacă îi oferă posibilitatea de a-și imagina atât trecutul, cât și viitorul.
Zece premii și o comunitate artistică internațională
Pe lângă Marele Premiu, au fost acordate alte nouă distincții:
Premiul Nagy Imre, oferit de Consiliul Județean Harghita, i-a revenit artistului maghiar Jónás Péter, pentru xilogravura Szigetvár.
Premiul Plugor Sándor, oferit de Consiliul Județean Covasna, a fost câștigat de artista canadiană Françoise Legris, pentru seria de litografii Carlos, Héléne, Michael.
Premiul Nagy Pál, oferit de Consiliul Județean Mureș, i-a revenit artistului polonez Szymon Prandzioch, pentru lucrările The cloud of Unknowing / Norul ignoranței și Plan Your Rest / Planifică-ți odihna.
Premiul Coloniei de Artă de la Lăzarea a fost câștigat de artista română Diana Drăgan-Chirilă, pentru lucrarea Topografii liminale2.
Premiul de Artă Vizuală al Universității Eszterházy Károly i-a fost acordat artistului polonez Henryk Krolikowski, pentru lucrarea Us/Noi.
Premiul Partium i-a revenit graficienei Nagy Réka, din România, pentru lucrarea Csapda II.
Premiul Universității Maghiare de Arte Plastice a fost câștigat de artista poloneză Malgorzata Jozefowicz, pentru lucrarea Don’t Forget Us/ Nu ne uita.
Premiul Asociației Culturale MAMŰ Társaság i-a revenit artistei vizuale maghiare Laviv Laura, pentru lucrarea Persecution/Persecuție.
Premiul Coloniei de Artă PULZUS a fost acordat artistei maghiare Toldi Flór, pentru lucrările Torzul / Distorsiune I–II–III.
Gala Laureaților G9 s-a bucurat și de șansa unei întâlniri directe cu artiștii premiați : aproape toți artiștii premiați au fost prezenți personal la Sfântu Gheorghe, transformând momentul final al Bienalei G9 nu doar într-o întâlnire cu operele lor, ci și într-un prilej de dialog între creatori veniți din difierite țări.
Expoziția G9 de la Sfântu Gheorghe poate fi vizitată până la sfârșitul lunii noiembrie, la Centrul de Artă Transilvania.