Seria de evenimente din programul G9 – ediția9 a Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc a debutat pe 1 octombrie, la Sfântu Gheorghe, cu Expoziția personală Distinguishing Marks (Semne distinctive) a artistului italian Marco Trentin, laureatul Marelui Premiu G8. Deschisă la Casa cu Arcade, expoziția explorează problematica identității, a recunoașterii și a identificării, reflectând asupra relației dintre individ și sistemele de putere.
Titlul expoziției își are fundamentul conceptual în practicile de identificare și recunoaștere a persoanei: el face trimitere la acele caracteristici pe baza cărora o persoană poate fi identificată și care pot fi consemnate în diferite registre și acte de identitate. Pornind de la aceste categorii administrative și birocratice, Trentin examinează paradoxul posibilității de a fixa și descrie identitatea.
În lucrările sale, natura complexă și schimbătoare a individului intră în contradicție cu logica simplificatoare a identificării, care reduce personalitatea la câteva caracteristici relevante, care pot fi catalogate. Prin această tensiune, artistul se întreabă cum pot deveni trăsăturile particulare ale unei persoane dovezi ale identității sale și cum nevoia de recunoaștere și identificare schimbă imaginea pe care ne-o formăm despre o persoană.
Gazda vernisajului a fost sculptorul Vargha Mihály, directorul Muzeului Național Secuiesc. În discursul său, acesta a subliniat actualitatea expoziției. În opinia sa, este surprinzător faptul că întrebările ridicate de lucrările prezentate se referă atât de direct la realitatea zilelor noastre și că acestea capătă o asemenea forță în oglinda evenimentelor lumii contemporane.
Vargha Mihály a vorbit și despre evoluția Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc în ultimii ani. Notorietatea și prestigiul profesional al evenimentului cresc de la un an la altul, iar acest lucru se vede atât în interesul internațional tot mai mare pentru Bienală, cât și în dezvoltarea activității artistice și organizatorice.
Expoziția a fost deschisă de istoricul de artă dr. Kányádi Iréne, care a interpretat-o în contextul sistemelor de supraveghere, administrative și sociale care influențează tot mai puternic identitatea omului contemporan. Una dintre întrebările centrale ale lucrărilor lui Trentin este ce înseamnă să fii catalogat într-o epocă a urmăririi algoritmice, a amprentelor digitale și a supravegherii permanente, cum poate fi păstrată identitatea personală și ce posibilități îi mai rămân individului de a se opune.
Un motiv recurent al expoziției este corpul uman, care apare în lucrările lui Trentin atât ca purtător al identității, cât și ca suprafață ce poate fi măsurată, clasificată și înregistrată de sistemele externe. Cicatricile, alunițele, înălțimea sau alte caracteristici distinctive depășesc astfel practica cotidiană a identificării persoanei. În lucrări, aceste semne devin parte a relației dintre individ și putere, dintre libertatea personală și controlul instituționalizat.
Kányádi Iréne a atras atenția și asupra faptului că războiul și violența sunt teme recurente în creația lui Trentin. În xilogravuri, arme, tancuri, soldați, clădiri distruse și figuri de lideri conturează lumea conflictului. Alături de compozițiile expresive, pe alocuri haotice, apar însă și portrete personale, care pun sensibilitatea și complexitatea individului în contrast cu impersonalitatea războiului și a sistemelor administrative.
În concepția artistului, corpul este și un spațiu al rezistenței. După cum afirmă Trentin, „noi suntem bastionul de apărare împotriva mecanismelor complexe pe care noi înșine le construim”, iar corpul și propria noastră percepție asupra realității ne permit să construim realități personale.
Ideile din spatele expoziției sunt susținute și de tehnicile folosite. Alăturînd xilogravura tradițională și imprimarea digitală cu jet de cerneală, Trentin pune față în față două universuri vizuale diferite. Caracterul brut, fizic și direct al plăcii de lemn gravate manual poartă amprenta prezenței personale a artistului, în timp ce precizia imprimării digitale evocă lumea mai impersonală a sistemelor tehnologice. Întâlnirea celor două tehnici accentuează astfel tensiunea dintre existența umană, organică și logica sistematizatoare a tehnologiei.
În interpretarea lui Kányádi Iréne, Semne distinctive nu este doar o expoziție despre identitate, ci și o critică a condiției umane moderne. În mod special, seria de portrete Private Identity (Identitate privată) vorbește despre posibilitatea rezistenței: în timp ce sistemele externe pot consemna și cuantifica anumite caracteristici ale unei persoane, identitatea personală în integralitatea ei nu poate fi redusă la categorii.
Potrivit istoricului de artă, lucrările lui Trentin nu îi lasă privitorului posibilitatea de a rămâne un simplu spectator. Ele îl îndeamnă să își pună întrebări despre propria situație: cât din sine lasă la dispoziția sistemelor care funcționează în jurul său, ce poate păstra din propria identitate și cum se poate raporta la nedreptățile sociale.
La finalul vernisajului, Marco Trentin s-a adresat publicului. Graficianul italian a mulțumit pentru posibilitatea de a reveni la Bienala de Grafică din Ținutul Secuiesc cu o expoziție personală, în calitate de laureat al Marelui Premiu al ediției precedente, și a vorbit pe scurt despre expoziție și despre ideile care stau la baza lucrărilor sale.
Expoziția Distinguishing Marks poate fi vizitată până la 29 octombrie, la Casa cu Arcade din Sfântu Gheorghe.